Este o planta erbacee, anula, care prezinta o tulpina inalta de pana la 1 metru, cilindrica, ramificata sau nu, in functie de varietate. Specia este originara din zona mediteraneana si Asia de Sud – Vest si din zona Caucazului. Inul se caracterizeaza printr-o capacitate ridicata de a prelua cadmiul din sol si de al acumula in seminte. In plus, el mai contine si unii antinutrienti, precum acid fitic si linatina. Inul contine de circa 800 de ori mai multe lignane decat orice alte seminte. Semintele de in contin: 10 % mucilage in celulele epidermice, 35 – 45 % ulei gras in cotiledoane, 20 – 25 % proteine, heterozide ceanogenetice, derivati polifenolici, substante minerale - fosfor, magneziu, potasiu si fier. Semintele de in pot fi consumate fie intregi, fie macinate. Acestea pot fi puse in mancare, in supe, salate, iaurt, iar cantitatea recomandata este de o lingurita pe zi. Semintele trebuie pastrate in frigider si nu mai mult de 90 zile. O lingura de seminte macinate are in jur de 36 calorii, iar una de seminte intregi are in jur de 50 calorii. Ce beneficii au semintele de in Studiul realizat la Universitatea de Stiinta si Tehnologie Guru Jambheshwar din India arata ca semintele de in sunt un aliment functional, datorita continutului de acid alfa-linoleic (Omega-3), fibre si lignina. Hrana functionala se refera la alimentele active biologic, care pe termen lung ajuta la prevenirea afectiunilor cronice. Consumul de seminte de in poate reduce, de exemplu, riscul de diabet, boli cardiovasculare, artrita, osteoporoza sau cancer, dupa cum arata un alt studiu realizat in India, la Institutul National de Cercetare a Produselor Lactate. De-a lungul timpului, au fost observate si alte beneficii: datorita continutului de fibre, semintele de in imbunatatesc digestia; un studiu realizat in cadrul Universitatii Aga Khan, din Pakistan, arata ca semintele de in sunt eficiente impotriva constipatiei, datorita continutului de mucilagii; produc satietate si regleaza astfel greutatea corporala, dupa cum demonstreaza un studiu realizat de cercetatori din cadrul Departamentului de Nutritie de la Universitatea din Copenhaga; reduc nivelul colesterolului “rau”, potrivit aceluiasi studiu; previn dezvoltarea celulelor canceroase, datorita ligninei din compozitie, dupa cum se arata intr-un articol publicat in revista medicala Baillière's Clinical Endocrinology and Metabolism.