Numele vitaminei E se refera in mod colectiv la un grup de compusi cu trasaturi specifice antioxidante. Exista in total 8 forme, clasificate in doua diviziuni majore: Tocoferolii – acestia constau in patru tipuri de compusi ai vitaminei E: Alfa, beta, gamma si delta. Acestea se disting prin caracteristicile lor, care sunt variatii chimice ale structurii lor – numarul de grupari de metil si locatia acestora. Tocotrienolii – acestia exista ca trei legaturi nesaturate, dar au aceeasi structura ca tocoferolii. Tocotrienolii sunt formati din compusi alfa, beta, gamma si delta, fiind toate mai permeabile la membranele celulare, ca rezultat al legaturii lor. Alfa-tocoferolul este singura forma cunoscuta pentru satisfacerea majoritatii nevoilor umane. Este forma dominanta a vitaminei E continuta de serul nostru. Functioneaza cel mai bine in neutralizarea radicalilor pe baza de oxigen, in timp ce radicalii liberi bazati pe azot sunt tratati cu tocoferol gamma. Vitamina E exista in mod natural in multe tipuri de alimente, inclusiv in ulei de canola, migdale, arahide, ulei de masline si margarina. Alte surse de vitamina E sunt legumele cu frunze, cerealele si carnea. Se regaseste si sub forma de supliment alimentar, iar in cele mai multe cazuri se gaseste prelucrata in alimente. Ce face vitamina E? Functia sa principala este de a proteja celulele de efectele negative ale radicalilor liberi, adica moleculele produse atunci cand organismul oxideaza alimentele sau cand celulele sunt expuse la substante nocive, cum ar fi radiatiile si fumul de tutun. Fara vitamina E, acesti radicali devin factori predispozanti la boli precum cancerul si bolile de inima, printre altele. Consumate pentru propietatile sale antioxidante, suplimentele de vitamina E ar putea sa nu ofere aceleasi beneficii ca antioxidantii naturali care se regasesc in alimentele pe care le consumam.